
Tehnologia camerei cu dinamică largă este o tehnică utilizată pentru a permite camerei să vadă caracteristicile imaginii în condiții de contrast foarte puternic. În unele situații în care contrastul dintre lumină și întuneric este prea mare, camerele generale sunt limitate de sensibilitatea CCD, iar imaginile capturate au adesea un fundal prea luminos sau un prim plan prea întunecat. Ca răspuns la această situație, a apărut o tehnologie dinamică largă și a rezolvat eficient această problemă.